Din perspectiva tatalui...

Pe parcursul sarcinii si dupa nastere, in mod normal, accentul este pus pe mama si pe copil. Chiar daca acest lucru este cat se poate de firesc, ce se intampla totusi cu tatal? Unde se incadreaza in toata aceasta ecuatie? Care este rolul lui? Raspunsurile la aceste intrebari nu sunt usoare si difera la fiecare tata si cuplu.

In ceea ce ma priveste, m-am intrebat cum imi pot gasi locul?

Am stiut de la o varsta frageda ca vreau sa fiu tata. Imi place tot ceea ce are legatura cu bebelusii si cu copiii si, din acest motiv, stiam ca vreau sa particip activ in toate privintele, inca de la inceput.

Fiul meu are acum 9 ani, iar fiica mea are 12 ani. Cand ei s-au nascut, eu eram deja in industria de puericultura de aproape 10 ani. Stiam totul despre orice, de la sutiene pentru alaptare, biberoane, scaune auto, landouri, la produse de design interior etc. Inutil sa spun ca m-am ocupat de tot atunci cand a trebuit sa cumparam produsele de care aveam nevoie.

Cunoscand industria, stiind ca vreau sa am un rol activ si avand feedback-ul a mii de clienti care au utilizat toate produsele, stiam exact ce produse sunt clasificate de parinti ca fiind necesare si care sunt cele pe care le cumpara de placere.

In domeniul meu, motivul pentru care un parinte cumpara un produs nu este relevant. Strict din punctul de vedere al bebelusului, majoritatea produselor fac parte din categoria celor cumparate de placere. Dar, de asemenea, stiu ca majoritatea produselor le ofera confort parintilor, un sentiment de bine atunci cand cumpara un produs prietenos cu mediul, bucurie atunci cand hainele arata bine si un sentiment de relas cand cumpara un produs usor de utilizat si care ii ajuta de fapt in viata ta de zi cu zi. Pentru mine nu conteaza daca produsul respectiv este suzeta „potrivita” care il face pe copil sa nu mai planga sau daca este vorba despre un scutec de infasat care il ajuta pe bebelus sa adoarma. Important este ca respectivul produs ajuta si confera un bun sentiment tie, partenerei tale / partenereului tau si copilului.

In Scandinavia, implicarea tatilor in cresterea copiilor a demarat cu mult timp in urma, mai exact in anii ’60, daca nu chiar mai devreme. Barbatii au inceput sa ia parte activa la cursurile de pregatirea nasterii, adunand informatii cu privire la dieta potrivita pentru viitoarea mama, participand la consultatiile cu doctorul si cu  moasa, la ecografii, cumparand pentru viitoarea mamica perne de sprijin, centuri pre si post natale, produse de compresie etc., si, de asemenea, achizitionand produse pentru copilul ce urma sa se nasca.

Pentru mine a fost clar ca rolul meu principal in timpul sarcinii era sa ofer sprijinul emotional, sa fiu prezent la toate programarile si sa pregatesc mancare sanatoasa atat pentru mama, cat si pentru copil. Aceste lucruri nu presupuneau un sacrificiu prea mare din partea mea, dar dupa ce am ales toate produsele pentru mama si bebelus, de care aveam nevoie pentru inceput, cam asta era ceea ce mai puteam face.

In Scandinavia, majoritatea barbatilor sunt prezenti in sala de nasteri pentru sustinerea emotionala, pentru a tine mana mamei, pentru a-i aduce apa sau pentru a vorbi cu ea si a o incuraja sa impinga sau sa se relaxeze, in functie de instructiunile moasei. In Danemarca, cele mai multe femei dau nastere pe cale naturala. Aproximativ 19% dintre femei nasc prin cezariana, iar dintre acestea, jumatate dintre ele fac cezariene in urgenta, iar cealalta jumatate trec prin aceasta interventie din alte motive medicale. 

Ideea este ca 80% dintre femeile daneze nasc natural, ceea ce inseamna ca, de la primele contractii, intregul proces poate varia de la cateva minute la zile.

Eu am avut foarte mult noroc, amandoi copiii mei s-au nascut la cateva ore dupa primele contractii: am avut timp sa mergem la spital si am petrecut aproximativ 30 de minute in camera de nasteri. Neavand o nastere epuizanta a fost mai usor sa ne concentram asupra nou-nascutului si WOW!!! A avea copiii in brate este un sentiment pe care nu il voi uita niciodata, a fost o experienta si mai impresionanta decat mi-am imaginat.

Cand s-a nascut fiul meu, in lichidul amniotic erau niste chestii verzi, ceea ce a insemnat ca el si mama au trebuit sa stea in spital timp de 3-4 zile pentru a face cateva teste. In orice caz, nu era nimic ingrijorator, dar doreau sa se asigure de acest lucru. Nu a fost usor sa conduc spre casa, impreuna cu fiica mea, fara sa stiu 100% daca totul era in regula. Dar, tot am reusit sa zambesc datorita fiicei mele, care avea 3 ani. Fiica mea a fost  mereu o gurmanda. In dimineata dupa ce ne-am intors acasa de la spital, fara fiul meu, m-am trezit pentru ca ea ma impingea, spunand „trezeste-te tati, trezeste-te tati”. Cand m-am uitat la ea, am putut vedea ca avea inghetata pe toata fata. Trezindu-se inaintea mea, a decis sa manance inghetata inainte sa ma trezeasca 😊😊😊

Nu te poti abtine sa nu razi cand astfel de situatii apar. Astfel, am avut ocazia sa discutam, ca de la tata la fiica, despre ceea ce inseamna un mic dejun sanatos.

Ceea ce se pare ca nu a ajutat prea mult pentru ca a repetat acelasi lucru in dimineata urmatoare. Dupa aceea am vrut sa blochez congelatorul, ca sa nu mai poata umbla acolo, dar mi-am dat seama repede ca mancase deja toata inghetata, deci nu mai era nevoie.

Hranirea

Stiam ca unul dintre numeroasele lucruri pe care le puteam face era sa hraneasc bebelusii, de exemplu noaptea, pentru a fi sigur ca mama se odihneste. Ambii copii au fost in principal alaptati in primele 6 luni, dar am folosit si biberoane. Mama isi tragea laptele cu pompa pentru alaptare, ceea ce imi permitea mie sa le dau copiilor laptele matern din biberon. Folosirea biberoanelor anticolici, cu tetina potrivita, mi-a usurat sarcina si mi-a permis sa petrec timp de calitate cu copiii mei, iar, in acest fel, mama a putut sa se odihneasca, astfel toata lumea a avut numai de castigat. Stiu ca in unele tari exista o multime de opinii stringente despre alaptare versus hranire cu biberonul. In Scandinavia nu exista o astfel de dezbatere, majoritatea cuplurilor folosesc ambele metode de hranire in masura in care li se potrivesc.

Dupa 6 luni am inceput sa introducem cereale pentru bebelusi si piureuri ca supliment la laptele matern. Cand incepi sa introduci mancare solida, ca tata, poti ajuta cu adevarat si poti «straluci» facand «avionul» si tot felul de grimase pentru a-i determina pe copii sa manance. Pentru mine, in acea perioada am petrecut cu adevarat un timp de calitate cu copiii mei.

Inotul pentru bebelusi

Ca in multe alte tari, si in Danemarca inotul pentru copii este extrem de popular si s-a transformat din ce in ce mai mult intr-o activitate pe care tatal o face cu copiii. Am inceput cand copiii aveau 2-3 luni si a fost foarte distractiv. Trebuie sa recunosc ca n-a fost confortabil cand instructorul mi-a spus, pentru prima data, ca trebuie sa-mi scufund fiica in totalitate sub apa. Stiam ca este recomandat ca, inca de la o varsta frageda, bebelusii sa se obisnuiasca ca apa sa le curga pe fata, dar inca nu eram complet convins. Dar, bineinteles, am facut-o si totul a mers bine, iar apoi nu a fost nicio problema sa o fac pentru mine sau pentru copil. Pana si astazi, mersul la piscina este una dintre activitatile care ne plac cel mai mult mie si copiilor.

Noptile lungi

Cel mai des lucru pe care l-am auzit de la toate proaspetele mame cu care am lucrat a fost legat de lipsa de somn cauzata de diferitele etape ale dezvoltarii copilului. Am vorbit mai devreme despre hranirea bebelusului, dar sunt si alte momente in care mamele au nevoie de ajutor, de exemplu cand copiii pur si simplu nu dorm, fie din cauza unei eruptii dentare, fie pentru ca nu le este somn etc. Am decis pentru inceput sa culcam copiii intr-un cos, langa patul nostru in prima luna, pana cand ne stabilim o rutina de hranire. Acest lucru a usurat alaptarea pentru mama, iar eu am putut sa iau usor cosul si sa reconfortez bebelusul in alta camera.

In afara de aspectele mentionate mai sus, mai sunt o multime de situatii in care noi, in calitate de tati, putem contribui si face parte din experienta aducerii pe lume a unui nou-nascut. Putem sa ne ocupam de schimbatul scutecelor, de baia, iar indirect putem pur si simplu gati sau face cumparaturile.

Cred ca am fost foarte norocos pentru ca niciunul dintre copiii mei nu a fost cu adevarat o provocare, dar cred, de asemenea, ca exista lucruri pe care le poti face pentru a evita unele dintre cele mai comune probleme si mai cred ca are legatura si cu modul in care te ocupi de copii. De exemplu, noi am folosit scutece pentru infasatul bebelusilor, leagane si saltele de activitati pentru a-i tine ocupati si, de asemenea, am folosit suzete cand am considerat ca era nevoie.

Am analizat o multime de produse pentru a le alege pe cele care sa ne faca viata cu copii mai usoara, insa nu le-am folosit niciodata in exces si am avut mereu in minte mantra mea personala: “Copiii nu se nasc cu obiceiuri“.

Oricat de glamorous as vrea eu sau oricare alt tata sa povesteasca despre experienta cu copiii, cei mai multi parinti, inclusiv eu insumi, am avut momente in care nu am stiut ce sa fac pentru a calma bebelusul sau pentru a-l face sa manance si atunci simti ca nu ai dormit suficient pentru a gestiona situatia asa cum trebuie. Dar, hei, asta este doar o etapa pentru majoritatea parintilor.

Indiferent de nivelul de stres, am insistat intotdeauna sa folosesc metode simple, conventionale, pentru a face copiii sa doarma sau sa manance. 

Nu judec ceea ce fac alti parinti, dar cunosc persoane care conduc masina noapte pentru a-i face pe copii sa doarma sau se plimba cu caruciorul prin cartier ore intregi, in fiecare noapte. Cunosc parinti care nu ii pot convinge pe copiii lor sa manance decat daca se uita la iPad.

Și pentru ca acele persoane imi povestesc cat de greu este sa faca acele lucruri, le dau un singur sfat mamelor si tatilor pe care ii intalnesc: sa tina cont de faptul ca copiii nu se nasc cu obiceiuri. Obiceiurile sunt ceva ce noi cream copiilor nostri, in timp.

Nu in ultimul rand, as dori sa le spun tuturor prospetelor mamici: daca aveti norocul sa aveti alaturi un barbat care vrea sa se implice si sa fie parte din aceasta experienta, lasati-l. Si chiar daca va face lucrurile un pic diferit de cum le-ati face voi, totul va fi bine 😊

Va multumesc pentru ca ati citit acest articol si pentru ca ne urmariti aici pe Adinish. Suntem onorati sa va avem si speram sa putem veni cu noi articole interesante, cu informatii utile si cu ponturi folositoare si, desigur, cu produse grozave de care voi sa va bucurati.

Salutari calde,

Ture